Fetiţele frumoase de bani gata

În ultima vreme am fost marcat aşa de nişte reprezentante ale sexului frumos din clasa de top.  Adică frumoase, bogate, poate şi deştepte. Şi mă minunam când vedeam cu ce potârnichi umblă după ele. Mă întrebam oare mie ce-mi lipseşte de nu ţin şi eu la braţ o astfel de fată. Banii? Tupeul? Sau o fi din cauza anturajului?

Ideea este că acum mi-a trecut. Ieri am realizat că nici în lumea lor viaţa nu e aşa cum mi-o imaginez eu uneori – adică aproape ideală. Fetele de bani gata, mai toate trăiesc periculos. Cluburi, droguri, motoare, indivizi dubioşi etc.

Povestea unei tinere de bani gata

Frumoasă ca o păpuşă Barbie. Părinţi ce dorm pe salteaua umflată cu bancnote mari. Înconjurată de tipi “cool”, cu maşini şi motoare de zeci de mii de euro. A umblat în toată lumea, dar locuieşte în România. Decupez doar o zi, cea importantă din viaţa ei şi singura în care am văzut-o.

O zi frumoasă de vară. Fata trece pe un motor, în spatele unui individ ciumeg. Eu la marginea trotuarului o văd. O admir pe ea, îl invidiez pe respectivul ciumeg. Ea nu mă vede, aşa cum nimeni nu mă observă în oraş. Eu – trist. Ea – extaziată. Fac câţiva paşi. Ea face câteva sute de metri. Eu ajung lângă o cabină telefonică. Ea este izbită în plin de o maşină. O privesc de departe. Moartea pe ea o priveşte de aproape. Mai are câteva clipe de trăit. Cu organele interne zob, ajunge la spital unde doctorii nu mai au nimic de făcut. Doar o constatare.

S-a dus. La 18 ani. Aşa frumoasă cum era, doamna cu coasa nu s-a lăsat impresionată aşa cum eu fac des. Nu a stat la socoteli, nu i-a mai dat nicio şansă. Iar eu am plecat mai departe către cinematograf cu gândul că fiecare primeşte ceea ce merită. Un gând pe care acum dacă stau să-l analizez la rece nu mă caracterizează absolut deloc. Din contră, eu sunt genul de om care trăieşte cu impresia că fiecare primeşte mai mult sau mai puţin decât merită, niciodată cât merită. Şi cred că ăsta e adevărul, cel puţin din perspectiva unui om care nu ştie ce se întâmplă după moarte.